The light of September - Aer de vacanta

O prietena mi-a povestit ca acum ceva vreme, cand terminase liceul si isi gasise un loc de munca prietenos, a stabilit cu colegii o iesire de o saptamana la munte. O verisoara a ei, cu varsta aproape dubla, le-a recomandat  o pensiune in Sinaia, in zona Furnica. A descris pensiunea ca fiind asezata perfect la o cale de acces, cu o curte plina de brazi si foarte linistita.

In vremea in care se petrecea aceasta poveste, Sinaia era inca locul idilic si pasnic, cu miros si fosnet de brazi ce putea fi auzit si ziua in amiaza mare, fara a fi acoperit de zgomotul traficului.

Gasca a ajuns marti seara in gara din Sinaia si dupa urcatul treptelor spre oras si al drumului catre Furnica s-au cazat la pensiunea recomandata. Au gasit exact detaliile descrierii: “perfect asezata, brazi si liniste”. Totul a fost bine dar linistea nu au suportat-o decat pana dimineata. Intregul grup format din tineri de 20-25 de ani a decis ca proprietarul trebuie instiintat ca o urgenta ii cheama pe toti in Bucuresti inca de la primele ore ale diminetii, astfel ca nu pot ramane acolo cele 5 nopti despre care stabilisera initial.

Iar ei s-au mutat rapid la unul dintre hotelurile de pe strada principala a orasului, acolo unde traficul, muzica din club si terasele  asigurau perfect ideea de vacanta a intregului grup.

Tot ea, prietena mea, mi-a povestit ca acum, dupa 15 ani de la povestea de mai sus, preferintele in materie de “atmosfera” de vacanta s-au schimbat. Cand viata a devenit agitata si plina de responsabilitati, cand neuronii s-au mai rarit si trebuie protejati, tot ceea ce doreste este sa gaseasca locuri linistite cu posibilitatea de a decide singura cand sa iasa in mijlocul agitatiei unei strazi principale.

Sunt perfect de acord cu ea, asa ca si noi alegem locuri mai linistite pentru vacante sau pentru scurte iesiri de weekend.

Intr-una din vacante am ales insula Thassos, iar acolo am cautat sa stam la o vila la marginea orasului, cat mai aproape de munte. Pe terasa apartamentului am putut lua micul dejun, devreme dimineata, privind Agios Oros - Sfantul Munte Athos iar singurul zgomot era behaitul caprelor. Seara tarziu, dupa o zi de inot si plimbare si un pahar de Malamatina puteam savura adierea vantului, linistea, luminile soselelor si zborul rapid al cate unui liliac.

Atunci cand am alcatuit planurile de vacanta am descoperit ca nu exista un ghid turistic tiparit al insulei Thassos, ci doar informatii si scurte descrieri pe diverse site-uri, asa ca nu imi propun sa scriu despre fiecare plaja sau localitate a insulei ci ma opresc la a descrie una singura, cea care m-a coplesit prin bogatia naturii si spiritualitatea locului: Panagia / Maica Domnului (pronuntata "pah-nah-YEE-ah").

Aceasta localitate se afla in nord-vestul insulei Thassos pe drumul principal care face ocolul insulei, intre Potamia si Limenas. Orasul Panagia fost intemeiat in secolul 18 atunci cand locuitorii capitalei antice a insulei, aflata la tarmul marii, au decis dupa repetatele incursiuni ale piratilor, sa se mute intr-un loc cu acces mai greu de la tarm.

Au ales localitatea Anastasion, intemeiata in perioada bizantina. Orasul nou construit a pastrat modelul macedonean, cu stradute inguste si foarte sinuoase, cu case apropiate, ale caror balcoane aproape se ating. In acest fel, pastrand traditia arhitecturala, locuitorii puteau sa treaca repede dintr-o casa in alta sau se putea pierde pe reteaua de stradutele daca se intampla un nou raid al piratilor.

Populatia localitatii a crescut rapid in timp scurt datorita mutarii locuitorilor capitalei si a fost nevoie de o noua biserica.

Aceasta a fost construita folosind marmura de la ruinele templeror antice din Thassos si din cariera de langa localitate, cu ajutor banesc dat de Avgerinos Sotirios Avgoustis şi Konstantinos Hatzis si de calugarii manastirii Vatopedi, de la muntele Athos.

Biserica are arhitectura bizantina caracteristica Greciei Continentale si anume o bazilica cu un dom cu trei culoare si bolti semicilindrice la interior.

In biserica se poate vedea o icoana a Fecioarei Maria, datand de la 1814, icoane bizantine din secolele 14-15, vechi monede care au circulat pe insula (bakires) si mai ales vesmintele cruciatilor care au poposit pe insula in timpul lui Richard Inima de Leu. Hramul bisericii este sarbatorit pe 15 august.

Panagia este o localitate unde, in mod neasteptat pentru o insula cu un climat extreme de secetos, exista izvoare ce sunt ghidate prin mici canele ce impanzesc localitatea si platani cu scorburi sculptate care asigura o umbra racoroasa.

Una dintre fantanile aflate in centrul orasului este ghidata printr-un platan si se spune ca fetele care beau apa de aici se vor casatori cu un localnic, iar cuplurile care beau apa si se privesc in ochi, vor ramane impreuna pentru tot restul vietii.

In central localitatii se afla un mic parc, umbrit de castani si inconjurat de taverne, unde zgomotul izvoarelor si o cascada au fost realizate pentru doritorii de umbra si racoare.

In Panagia se poate vizita o fabrica de ulei, datand din anul 1915. Cateva fotografii ale utilzajelor si echipamentele bine conservate sunt expuse in curtea micuta.

Nu se percepe taxa, iar inauntru exista un mic magazin de unde puteti cumpara produse fabricate din masline: ulei, sapun si asa mai departe.

Pe una dinstre stradute se gaseste un magazin cu produse din argint si pietre semipretioase (unele din Grecia). Daca sunteti pasionati de cristale, puteti discuta indelung acest subiect cu detinatoare acestui magazin, o doamna eleganta care cunoaste si pietrele semipretioase din Romania.

Din Panagia se poate urca pe Muntele Ipsario, cel mai inalt de pe insula (1205 m). Traseul de aproximativ 5.5 km nu este greu de parcurs.

La un sfert de oră de mers se ajunge la pestera „Drakotrypa." Este o grotă cu stalactite şi stalagmite, a caror intrepatrundere duce la forme ce seamana uneori cu un dragon, de aici si denumirea pesterii.

Excavatiile de la inceputul anilor 1970 confirma faptul ca pestera a fost locuita inca din epoca bronzului si in perioada bizantina. Aici au fost gasite vase din perioada miceana, corintica, romana si bizantina.

Plaja apropiata de localitate se numeste Chrissi Amoudia (Golden Beach / Plaja aurie). Este una dintre plajele cele mai lungi, are aproximativ 1 km. Nisipul auriu este fin, iar intrarea in apa se face lin si placut pentru copii.

Doua mari evenimente au loc in Panagia. Primul si cel mai important este Hramul bisericii Panagia: 15 august.

Participantii sunt atat de numerosi incat soseaua ce face legatura cu celelalte localitati este inchisa, astfel ca masina trebuie parcata la distanta de cativa km si tot drumul pana in oras se face pe jos.

Punctul principal al evenimentului este Procesiunea Icoanei. Un numar foarte mare de credinciosi insotesc procesiunea. La revenirea in curtea bisericii sunt deja pregatite mese cu mancare (cartofi, orez si carne).

Cel de al doilea eveniment are loc cu 40 de zile iniantea Pastelui, deci inaintea intrarii in post.

Carnavalul ce marcheaza inceperea postului Pastelui este un adevarat spectacol si isi are originea in mitologia greaca si il onoreaza pe zeu Dionisos. Carnavalul are loc annual, inca din anul 1880 si este o parade de masti si costume decorative, si strazile sunt umplute de muzica si dans.  La balcoane sunt agitate covorase sau carpete colorate.