Vitamina C

Se pare ca acidul ascorbic (vitamina C) s-a dezvoltat initial in plante cu aproximativ 400 milioane de ani in urma, plantele adaptandu-se la deficient de minerale din apele dulci. Alimentatia teresatra a creat pentru plante si animale un deficit de micronutrienti (iod, selenium, zinc, cupru, fier, mangan). Algele de apa dulce si plantele terestre au optimizat gradual alte tipuri de antioxidanti: vitamina A, Vitamina C, Vitamina E.

Organismul uman nu poate sintetiza vitamina C, iar aceasta capacitate pare ca a disparut de-a lungul evolutiei omului modern.

Vitamina C este esentiala in sinteza colagenului, astfel deficitul acestei vitamine poate produce patare a pielii, sangerari ale mucoaselor. Vitamina C este un puternic antioxidant , creste imunitatea organismului si este un mijloc de protective foarte eficient impotriva unor afectiuni: gripa, afectiuni ale inimii, ateroscleroza, astm.

Doza de vitamina C recomandata este de 75-120 mg / zi si exista surse natural multiple.

Iata cateva plante:

	Continut de vitamina C, mg /100 g
Catina	2500
Macese	2000
Coacaze negre	200
Ardei gras rosu	190
Patrunjel	130
Kiwi, broccoli	90
Coacaze rosii, varza de Brussels	80
Goji	73
Capsuni	60
Portocale	50
Lamai, pepene galben, conopida	40
Usturoi, zmeura, mandarine, spanac, lime, varza	30
Mure, cartofi	20
Afine, rosii, ananas, struguri, caise, pepene rosu, prune, banana, morcovi	10

Sursele animale de vitamina C sunt organele (ficat, limba, creier) cu aproximativ 15 mg / 100 g in stare gatita si laptele proaspat cu 2 - 3 ml vitamina C / 100 g.

Vitamina B

Vi s-a intamplat vreodata sa mancati drojdie proaspata? Din aceea pastrata de mama in frigider pentru cozonac sau pentru o eventual painica.

Ei bine, puteti reincepe sa consumati cate o bucatica de drojdie proaspata pentru a aduce vitamina B in organismul vostru.

Vitaminele B au capacitate de energizare, contribuie la crearea celulelor rosii sanguine si au capacitatea de a spori sanatatea nervilor si concentrarea.

Deficitul vitaminelor B produce efecte similare afectiunilor neuropsihice (anxietate, ameteala, depresie, confuzie, ostilitate, paranoia).

Vitamina B1 - Carentele produc oboseala, pierderea apetitului si a greutatii corporale, boli cardiace si digestive, dar toate sunt reversibile prin administrarea de vitamina B1. 

In stare naturala se mai gaseste in cereale, drojdie, portocale, plamini si ficat de vita, cartof copt, mazare, faina de secara.

Vitamina B2 – are rol in oxireducerea celulara, in procesul de fixare a fierului in hemoglobina, in sinteza proteinelor. Ajuta la integritatea pielii, parului, unghiilor, in acuitatea vederii. Necesara in actiunile ce suprasolicita organismul (dezvoltare fizica, sarcina, alaptare).

Reduce migrenele si durerile de cap.

Surse alimentare de vitamina B2 sunt: painea vitaminizata, lapte sau produse lactate, hrisca si ovaz, ficat de vita, carne de porc, oua.

Vitamina B3 - ajuta la cresterea energiei, repara ADN-ul, este esentiala in functionarea normala a sistemului digestive a sistemului nervos, mentinerii integritatii tegumentelor si mucoaselor, precum si sintezei normale a unor hormoni. Se recomanda suplimente pentru reducerea depresieie.  

Are un efect calmant al migrenelor, imbunatateste circulatia sangvina, scade tensiunea arteriala, precum si concentratia colesterolului si a trigliceridelor. Amelioreaza durerile ulceroase si combate halena.

Vitamina B4 - Favorizeaza absorbtia fierului, impreuna cu alte vitamine are rol in biosinteza hemoglobinei si a globulelor rosii si este foarte utila in tratamentul unor anemii.
Lipsa acidului folic este un factor de risc pentru unele malformatii congenitale.

Vitamina B5 - grabeste vindecarea ranilor, in doze mari reduce nivelele colesterolului LDL

Carenta determina tulburari neurologice  si tulburari digestive. Favorizeaza mentinerea structurii si functiei normale a pielii si stimuleaza pozitiv cresterea si pigmentarea parului. Este indispensabila functionarii normale a glandelor suprarenale.

Vitamina B6 - necesar apentru neurotransmitatori, precum serotonina, buna in simptomele postmenstruale.

Are un rol foarte important in buna functionare a sistemului nervos si imunitar lipsa ei la copii duce la convulsii, iar la adult la astenie, nervozitate,insomnii, pierderea in greutate, tulburari neurologice, glosita, depresii, anemie, irascibilitate. 

Vitamina B6 - poate fi gasita in urmatoarele surse naturale: peste, galbenus de ou, alune nesarate, banane, avocado, cereale, legume si fructe proaspete si uscate - spanac, varza, mere, struguri. 

Vitamina B7 - in doze marite impreuna cu cromul imbunatateste controlul zaharului din sange

Este componenta a unor enzime care contribuie la metabolismul proteinelor, glucidelor si lipidelor. Amelioreaza durerile musculare consecutive oboselii si contribuie la mentinerea integritatii pielii. Impiedica incaruntirea si caderea parului, fiind utilizata cu rezultate bune si prevenirea alopeciei (cheliei). Sportivii necesita cantitati mari din aceasta vitamina.

Vitamina B8 -  necesara pentru functionarea normala a creierului si a memoriei

Se recomanda in dermatoze si starile de oboseala. Contribuie la eliminarea substantelor toxice si a metabolitilor inutili acumulati in organism. Lipsa ei duce la perturbarea activitatii cerebrale si la scaderea capacitatii de memorare.

Vitamina B8 este sintetizata si in organism, dar in cantitati insuficiente.

Vitamina B9 - scade riscul de boli de inima si defecte la nastere. Carenta duce la anemii, tulburari nervoase, iritabilitate, scaderea memoriei. Are efect antialergic. Vitamina B9 favorizeaza cresterea parului si previne aterosceloza. Are si un efect calmant puternic.
Surse alimentare naturale sunt: drojdia de bere, ficatul de vitel, varza alba si de Bruxell, sfecla, bananele, citricele si sucurile obtinute din acestea.

Vitamina B10 - Contribuie la metabolismul fierului si la formarea globuleor rosii. Lipsa vitaminei B10 duce la incaruntirea si aparitia eczemelor.

Vitamina B12 – imbunatateste memoria, stimuleaza energia.

Are un rol important in sinteza proteinelor, in metabolismul glucidelor si acizilor grasi, precum si in formarea globulelor rosii. Contribuie la dezvoltarea fizica, la cresterea poftei de mancare si a greutatii corporale. Vitamina B12 isi aduce aportul si la mentinerea functionarii normale a sistemului nervos, amelioreaza irascibilitatea si contribuie la imbunatatirea capacitatii de concentrare, de memorare si de pastrare a echilibrului psihic

 Se gaseste in ficat si in preparatele din ficat.

Vitamina B15 - are efect detoxifiant si de refacere a respiratiei celulare.
Se utilizeaza in afectiunile cardiovasculare, dermatologice, hematologice, in alcoolism si in medicina sportiva. Reface valoarea normala a tensiunii arteriale si amelioreaza astmul bronsic.
Se extrage din germenii si tarata de orez si din semintele de cais precum si din drojdia de bere.

Vegetalele crucifere au un inalt continut de complex B. Alte alimente bogate in vitamine B includ polenul, drojdia de bere, ardeii grasi, ciupercile, dovleceii, frunzele de ridichii si gulii, si alte verdeturi. Cerealele integrale, leguminoasele si nucile sunt bogate in tiamina si alte vitamine B. De aceea sursa lor cea mai buna sunt alimentele integrale, naturale, nepocesate.

Lalele, crini si usturoi

Pe vremea cand bunica locuia cu noi ne pregatea pentru masa de pranz orice vroiam. Acest lucru care o infuria pe mama: “Frigiderul este plin de mancare. De ce nu mancati ce am gatit, ca doar pentru voi am muncit atat?”, dar nu convinge nici o bunica din lume sa nu le pregateasca nepotilor ceea ce ei doresc mai mult.

Una dintre dorintele noastre speciale erau cartofii prajiti. Dar nu prajiti oricum. Cartofii erau taiati felii maricele si fierti. Dupa fierbere erau scursi si introdusi in ulei incins, unde prindeau o crusta …mmmm…delicioasa.

Scosi din ulei se asezau intr-un castron adanc, se punea peste ei usturoi tocat marunt si un capac, iar peste 10 minute erau tocmai buni de mancat.

Lalele, crini si usturoi

Toate fac parte din familia Liliaceae.

Doar usturoiul este tema mea de astazi, asa ca incep prin a va transmite cateva detalii interesante.

Usturoiul este originar din Asia si este unul dintre cele mai vechi plante cultivate.

El este mentionat in papirusurile egiptene si recomandat a fi consumat ca si produs terapeutic fiind prezentat in peste 20 de retete ca remediu pentru durere de cap si muscaturi de insecte.

Hippocrates adopta recomandarile egiptene pentru tratamente avand la baza usturoiul si le imbunatateste cu observatiile lui.

Romanii foloseau usturoiul ca si remediu vermifug si impotriva infectiilor.

In secolul XIX Louis Pasteur a recunoscut calitatile usturoiului si l-a recomandat ca antibiotic.

La inceputul anilor 1920 in USA usturoiului i  se spunea “Vanilie de Bronx” si a devenit populat in USA abea dupa 1940.

 In cel de-al doilea Razboi Mondial usturoiul era remedial infectiilor si a fost numit “penicilina ruseasca”.

In secolul XX, Albert Schweitzer a utilizat usturoiul impotriva dizenteriei a tifosului, difteriri, tuberculozei si chiar impotriva holerei.

Studii epidemiologice efectuate in China indica faptul unei inicdente fosrte scazute a cancerului la persoanele care consuma regulat usturoi.

In concluzie usturoiul, prin ingredientele sale active, are urmatoarele influente asupra organismului uman:

-      Sanatatea inimii – reduce riscurile cardiovasculare, prin scaderea colesterolului. Reduce riscul de ateroscleroza si scade presiunea sanguine.

-      Imunitatea - produce cresterea imunitatii organismului prin stimularea producerii de cellule albe si prin eficientizarea anticorpilor. Efecte foarte bune are si prin aplicarea locala.

-      Antibiotic - elimina bacteriile daunatoare, nu si pe cele necesare organismului.

-      Antioxidant – distruge si reduce radicalii liberi.

   

Este recomandat a se consuma zdrobit si neaparat impreuna cu toata familia :-)

Despre alegeri

Odata am fost tentata sa scriu articole pentru adolescent si tineri. Chiar am aplicat la o platforma ce cauta acest tip de articole.

CV-ul meu, cuprinde insa multa experienta tehnica, iar cursurile  pe care le-am urmat de-a lungul dezvoltarii mele se refera in general la audituri si certificari, nu la consiliere si psihologie.

“Ce ai putea tu scrie, astfel incat sa ii intereseze pe adolescenti?, am fost intrebata”. “As scrie ceee ce am invatat singura de-a lungul vremii, dar mi-ar fi fost de un imens folos sa le aflu mai devreme.”

“Sa numeri, sa repair un telefon?, au continuat intrebarile”. “Exact! Sa stiu ca pot face toate acestea si inca multe altele. Sa stiu ca pot realiza tot ceea ce imi propun sa realizez. Sa stiu ca nu exista limita pentru mine.”

Am invatat ca pot fi cea mai buna dintr-o clasa tehnica, intrecandu-i cu mult la rezultate pe baieti. Am descoperit ca nu intodeauna a fi cel mai bun din clasa iti aduce aprecierea colegilor, ci doar a prietenilor tai. Am descoperit ca a-ti stabili tinte si a le urma cu staruire este aprope mereu urmat de gasirea drumului si de realizarea obiectivului.

Am invata ca nu trebuie sa lucrezi la o companie mutinationala pentru a fi apreciat, ci trebuie sa gasesti locul unde activitatea pe care o desfasori iti face tie placere si iti aduce tie satisfactie, in primul rand.

Am invatat ca se pot creste copii si atunci cand iti contruiesti o cariera. Echilibrul este greu de pastrat, dar nu imposibil. Le poti face pe amandoua daca doresti si la fel de bine poti alege doar una dintre ele daca asa iti propui.

Am descoperit ca trebuie sa iti creezi “filmul” tau daca vrei sa faci parte din scenariul propriu, altfel vei fi mereu actor in scenariile altora.

Aceste lucruri mi-ar fi placut sa le cunosc in adolescenta.

Din nou despre fericire

Iata ce spun altii.

De acord?

Pentru a fi fericit, ai nevoie de 3 lucruri:

ceva care sa iti placa sa faci,

cineva pe care sa iubesti,

si ceva la care sa speri.

"Esti fericita?", am intrebat.

Acum cateva zile am intrebat o prietena daca este fericita. Mi-a raspuns ca este multumita de viata ei. “Cum adica?”, am continuat. Mi-a spus ca e multumita de fiecare aspect,iar cand apare ceva ce ii creaza nemultumire sau iritare il evalueaza pentru a intelege daca sa il corecteze sau sa il indeparteze.

“Dar esti fericita?”, am continuat. Mi-a spus ca sunt momente in care este fericita si acelea sunt cele dupa care se ghideaza.

Am rugat-o sa imi explice sau sa imi descrie un moment de fericire. Mi-a povestit ca un astfel de moment a fost cel in care intr-o zi de primavara statea pe malul marii si cu ochii inchisi se lasa sa simt vantul si soarele. In acel moment tot ce conta era “ACUM”, nici trecutul, nici ce va fi peste o ora, ci ACUM. Atunci a fost fericita. “Sunt rare aceste momente, dar reprezinta momentele mele, ale mele ca identitate.”

Cicalitoare am revenit cu intrebarile: “Dar atunci cand ai fost la prima serbare de gradinita a copilului cel mic? Dar cand ai fost sa vezi lista cu admiterea la facultate a celui mare? Atunci nu ai fost fericita?”.

A ras si a tacut. Am tacut si eu, neintelegand daca o deranjeaza intrebarea sau daca este atat de evident raspunsul incat nu merita vorbe.

Dupa cateva clipe insa mi-a raspuns: “Vezi tu, prima serbare de gradinita te ridica in inaltul cerului. Dar te ridica pentru ca este legat de copilul tau, pentru ca incordarea din vocea lui atunci cand isi spune poezia si privirea pe care ti-o arunca direct si cu mandrie atunci cand termina si nu uita nici un cuvant, exact asa cum ati repetat seara de seara acasa, aceasta te emotioneaza si te bucura. Este fericirea ta pentru ca iti vezi copilul fericit. Stii ca este fericit si asta te bucura.”

“Iar admitere la facultate…ehe…luni si luni de invatat continuu, amanari ale iesirilor cu prietenii pentru invatat incrancenat, repetat si repetat in timp ce se plimba prin casa, bucuria finalizarii examenului “sigur cu cel putin 9.50” si emotia asteptarii: “e 9.50 sau profesorul vede o greseala inexistenta, irationala si pe care nu am banuit-o si e mai putin?”.Incordarea, asteptarea banuita a reusitei si indoielile firesti ale reusitei toate acestea se finalizeaza cu “am reusit!!!!”. Este fericirea copilului tau, munca lui, mandria lui si pentru asta esti fericita. Esti fericita pentru ca esti mandra de copilul tau fericit. Stii ca e bucuros ca nicodata iar asta te bucura.”

“Dar partenerul tau? Nu ai fost fericita niciodata in relatia ta?”

Acum a ras de-a binelea: “Cum sa nu! Ma bucur permanent de prezenta lui, de atingerea lui si de fericirea pe care mi-o transmite atunci cand ma priveste in ochi. Aceasta e bucuria relatiei noastre si fericirea de a fi impreuna.”

Acum a tacut din nou. Nu am indraznit sa spun nimic. Am asteptat continuarea.

“Dar fericirea TA este momentul TAU si numai al TAU. Pe care il simti in inima, in suflet, in abandon, cu mintea golita si cand esti detasat de orice altceva si de oricine altcineva. Esti fericit si atat. Fara “dar”, fara “poate”, fara “ieri”, fara ‘mai tarziu”. Esti fericit ACUM, in clipa aceea. Chiar daca totul se misca iar tu este unic si nemiscat. Si esti fericit.”

Acum trag concluzia ca daca am trai mai multe moment “ACUM” am fi fericiti mereu. Daca am constientiza ca fiecare clipa are legatura doar cu ea insisi si nu cu trecutul si nu cu viitorul, am trai aici, moment de moment, ca o linie punctata ce se uneste momentele individuale, unice de fericire.

Papadia - O alta floare a soarelui

Imi place floarea soarelui. As privi-o minute in sir fara sa clipesc iar daca cineva ma intreba ce flori as prefera sa primesc de ziua mea spun fara ezitare: “Floarea soarelui. Un lan de floarea soarelui.” Lumina ei galbena, asezarea perfecta a semintelor in ritm de 1-1-2-3-5-8-13-21-24, privirea ei constanta si increzatoare catre soare ma face sa o admir si sa ma pierd uitandu-ma la intinderea galbena.

Am descoperit ca si o alta floare galbena iubeste la fel de mult soarele: papadia. Floarea se deschide dimineata si sta asa zile la rand oferind culoarea ei lumina soarelui, oferind petalele delicate, subtiri si aproape tepoase. Sta asa pana cand lumina o copleseste, o umple de energie si este pregatita sa se explodeze in artificii.

  

Ei bine, ea, papadia este originara din Europa si Asia si este utilizata de sute de ani. În medicina traditionala araba planta se utiliza în afectiuni ale ficatului si splinei, iar în medicina traditionala chineza era asociata cu alte plante pentru tratamentul hepatitei. In medicina traditionala romaneasca papadia se întrebuinta pentru cresterea secretiilor gastrice, pancreatice, biliare si intestinale, eliminarea toxinelor din organism si în curele de slabire.

Papadia este cunoscuta ca una dintre cele mai puternice plante detoxifiante. Contine vitamina A, vitaminele B, C si D, este sursa de potasiu, sodium, calciu, fosfor si fier. Este un tonic amar cu actiune stimulativa a secretiilor exocrine (salivare, gastrice, pancreatice si intestinale), cu proprietati antiinflamatoare, depurative, laxative, antioxidante, hipoglicemiante.

Este recomandata pentru:

-          Tulburari circulatorii (varice, ciroza),

-          Insuficienta hepatica, hepatita, detoxifierea ficatului, litiaza biliara

-          Stimulare secretiei pancreatice,

-          Litiaza renala, insuficienta renala,

-          Colita cronica, entorocolita,

-          Constipatie,

-          Hemoroizi,

-          Acne, eczema,

-          Guta,

-          Rheumatism,

-          Ateroscleroza,

-          Gingivite, abcese dentare.

Se recomanda precautie la utilizarea tincturilor cu alcool, in cazul personelor case sufera de gastrita sau ulcer gastric si duodenal, hepatite.

Utilizari

Infuzie de papadie (partea aeriala plantei alcatuita din frunze) – in 250 ml de apa data in clocot se adauga 2 lingurite de planta uscata. Se lasa sad ea in clocot si se acopera vasul pentru un repaus de 10 minute.

Doza recomandata este de 2 cani pe zi: dimineata inainte de micul dejun si seara inainte de culcare. Cura recomandata este de 3 saptamani.

Decoct din papadie (se foloseste radacian uscata) - La o cana cu apa se pun doua linguri de radacina de papadie us​cata și marunțita. Preparatul se fierbe la foc mic, timp de15 minute, completându-se treptat apa care se eva​pora. Se strecoara si se poate pastra la rece 2 zile.

Doza recomandata este de 2 linguri de trei ori pe zi, iniante de masa, vreme de 3 saptamani.

Decoct tonifiant pentru ficat și rinichi: o lingura de papadie uscata, doua linguri de radacina de cicoare, 10-15 g de boabe de ienupar se pun intr-ul litru de apa la fiert. Dup ace da in clocot se mai lasa la clocotit 15 minute. Lichidul se strecoara si se pastreaza la frigider.

Doza recomandata este de 2 linguri de trei ori pe zi.

Pe langa proprietatile papadiei se adauga si cele ale celorlate component, astfel se obtine un ceai ce este indicat mai ales in cazul in care toxinele s-au concentrate si au cristalizat la nivelul ficatului si al rinichilor. Ienuparul are rol de reducere a nivelului de zahar din sange.

Ienuparul produce iritarea rinichilor, deci nu este recomandat in cazul afectiunilor grave ale rinichilor.

Tinctura de papadie:

Se dilueaza 30 de picaturi in putina apa sau ceai. Se administreaza de tri ori pe zi, dupa masa

Masca detoxifianta pentru ten de fața cu argila și papadie

Se obține amestecând 2 linguri de praf de ar​gila cu decoct de papadie (prin reteta de mai sus), pana se obține o pasta sub​tire. Pasta este intinsa pe fata si pe gat si se lasa timp de 20-25 de minute. Se indeparteaza prin spalare cu apa calduta sau cu ceai caldut de musetel.

In cazul tenului uscat se poate adauga o lingura de ulei de masline

Argila are actiune antioxidanta si antibacteriana. Sarurile minerale continute de argila ii confera proprietati antioxidante, antibacteriene si tonifica pielea.

Bai terapeutice pentru ameliorarea afectiunilor articulatiilor si ale pielii

Se prepara o infuzie concentrate din 300 g papadie uscata si doi litrii de apa. Dup ace a inceput sa clocoteasca se mai lasa 20 de minute pe foc, apoi poate fi turnata in cada umpluta cu apa calda.

Se recomanda bai de 15-20 de minute de 2-3 ori pe saptamana pentru a alina durerile reumatice si ale articulatiilor si pentru calmarea iritatiilor pielii.