Un Paște fericit!

Domnita, o moldoveanca frumoasa si desteapta, m-a invatat o perioada limba romana. Cu gramatica a fost floare la ureche, dar s-a straduit din rasputeri sa ma faca sa invat si sa retin comentariile textelor din manuale. Se vedea ca nu am nici un pic de talent si nici cuvinte suficiente pentru a realize o lucrare convingatoare.

Domnita stia ca voi urma o scoala tehnica si ca nu voi dezvolta grauntele (ca doar atat era) partii mele literare si artistice. A acceptat aceasta  (ce putea face ?) si m-a rugat din tot sufletul, privindu-ma direct in ochi, cu un ton pe care mi-l remaintesc si acum: “Cristina, sa nu scrii niciodata ca un inginer!”. Mi-a spus ca trebuie sa retin cum se folosesc semnele de punctuatie, care sunt substantive proprii si care comune, frazele sa aiba sens si neparat un verb si toate celelalte amanunte pe care un om cu specializare tehnica le ignora.

O imbratisez pe Domnita, in gandurile mele, si o asigur ca ma straduiesc sa ii urmez sfatul intotdeauna.

Aceasta introducere am facut-o pentru a intelege de ce atunci cand aud la radio reclama care incepe cu: “Paște in Bucovina!” raspund pe loc in gandul meu: “ Multumesc, dar eu mananc salata spalata!”.

Din dex (editia online din 1998) extrag urmatoarele:

PÁȘTI s. m. 1. Sărbătoare religioasă celebrată de creștini în amintirea învierii lui Hristos, iar de evrei în amintirea ieșirii lor din Egipt, sub conducerea lui Moise. ◊ Expr. Nu e în toate zilele Paști sau o dată pe an e Paști = nu se petrec în fiecare zi evenimente deosebite.Din an în Paști sau din joi în Paști, din Paști în Crăciun = foarte rar, la intervale mari de timp. La Paștile cailor (sau calului) = niciodată. 2.Pâine sfințită, care se împarte la biserică în ziua de Paști (1); pască. [Var.: Páște s. n.] – La t. pascha, -ae. 

Si:

“PAȘTE¹, pasc, vb. III. 1. Intranz. și tranz. (Despre vite; la pers. 3). A se hrăni rupând cu gura iarbă, plante etc. ♦ Tranz. Fig. A întreține, a cultiva, a dezvolta stări sufletești etc. 2. Tranz. (Despre oameni) A păzi animalele care pasc (1), a duce la pășune; a păstori, a pășuna. ◊  Lat. pascere.

Iata, Domnita, te fac mandra de mine, si iti spun ca retin faptul ca cel mai usor  poti face o diferentiere intre omonime, in cazul acesta verb si substantiv, adaugandu-i subtantivului un articol.

Un alt mod de diferentiere este litera mare a subtantivului propiu “Páști/ Páște”, dar cum intr-un text ascultat nu se poate face aceasta diferenta, ramane doar articularea substantivului:

“Un Paște fericit in Bucovina, domnilor!”

Iar ca sa folosim si verbul perechii de omonime, dar spaland salata intotdeauna, va propun legumele verzi.

Legumele verzi contin zeaxantina si luteina, care sunt molecule de carotenoizi ce se concentreaza in retina, sustinand sanatatea ochilor si protejandu-i impotriva formarii cataractei.

Quercitina, bioflavonoid din frunzlee verzi ale legumelor, este un compus ce blocheaza substantele implicate in dezvoltarea alergiilor mult mai precoce decat actiunea antihistaminicelor clasice. Quercitina impiedica pur si simplu eliberarea elementelor inflamatorii si alergene, in timp ce anumite medicamente nu fac decat sa blocheze  aceste elemente cand ajung in zonele lor de actiune.

Legumele sunt surse de minerale (calciu, fier, potasiu, magneziu), sursa de vitamine (B complex, C, E, K)

Legumele sunt o sursa bogata in fibre, ajutand digestia.

Sunt o sursa bogata in acid folic, reducand riscul bolilor cardiovasculare si imbunatatind memoria.  Acidul folic contribuie la formarea serotoninei.