Matusa Alexandrina si bicarbonatul de sodiu

Matusa mea venise in Bucuresti putin inainte de mijlocul secolului XX. Cea mai mare dintre cei patru frati, inalta, impozanta si purtatoare a unui nume de regina, matusa mea era mandra de faptul ca se casatorise in Bucuresti cu unul dintre putinii soferi profesionisti.

Imbracata elegant si mereu cu cateva siraguri de margele atarnandu-i la gat a preluat responsabiltiatea fratilor mai mici, aducandu-i in oras.

Avea o gradina minuntata, plina de trandafiri (in dezordine, e drept!) iar cand ne vizita vara, ne aducea intotdeauna un buche tmare de flori pline de culori si mirosuri. Obisnuiam sa stau minute intregi cu nasul bagat intre petalele de trandafir si sa le inspire aroma.

Matusa noastra, devenita cap al familiei in Bucuresti, avea sfaturi si recomandari pentru toata lumea, iar remediul ei preferat era “birtcabonatul de sodium”. Nu indrazneam sa radem si ne imaginam ca noi nu pronuntam corect. O ascultam cu ochii mariti de uimire, inspirand aroma parfumului bulgaresc de trandafiri care o inconjura asemenea unui nor, o acultam cum ne explica faptul ca “birtcarbonatul” poate fi folosit dizolvat in apa si baut pentru a trata arsurile gastrice, poate fi folosit in delicioasele prajituri si mereu cand se facea curat.

Completez lista utilizarilor bicarbonatului de sodium, intocmita de matusa mea cu urmatoarele:

-          Curate piatra acumulata pe dinti,

-          Are efect antiperspirant,

-          Are efect exfoliant pentru ten,

-          Trateaza muscaturile si intepaturile insectelor,

-          Absoarbe radiatiile,

-          Alcalinizeaza organismul,

-          Indeparteaza mirosul neplacut al mainilor,

-          Indeparteaza usor mirosul vaselor,

-          Curate si odorizeaza frigiderul,

-          Dreneaza tevile infundate,

-          Odorizeaza si reda culoarea carpetelor,

-          Indeparteaza petele de transpiratie de pe haine,

-          Topeste gheata,

-          Odorizeaza incaltamintea.

Iata cateva retete in care bicarbonatul de sodium este utilizat in curatenia casei:

-          Curatarea si desfundarea tevilor infundate:

Se toarna in scurgerea chiuvetei 2 linguri de bicrcabonat de sodium si o jumatate de cana de otet. La turnarea otetului, bicarbonatul se va dizolva. Se lasa sa actioneze 30 de minute si se toarna in scurgere un litru de apa fierbinte.Daca este necesar se repeata operatia de mai sus.

-          Curatarea chivetei:

Presarati bicarbonate de sodium pe chiveta uscata si frecati. Clatiti cu apa.

-          Curatarea cuptorului:

Presarati bicarbonat de sodium in cuptor. Folosind un punverizator stropiti interiorul cuptorului cu apa, astfel incat puberea sa fie umeda. Lasati peste noapte, iar a doua zi curatati interiorul aragazului cu o carpa umeda.

-          Odorizant pentru frigider:

Plasati o cutiuta cu bicarbonate de sodium pe un raft al frigidetului. Bicarbonatul absoarbe moleculele de umezeala incarcate de miros.

-          Indepartarea mirosulrilor de pe tocator:

Presarati bicarbonate de sodium pe tocatorul uscat. Frecati cu o carpa si apoi clatiti.

-          Curatarea suprafetelor emailate si a celor acrilate:

O jumatate de cana de bicarbonate de sodiu se dizolva in detergent lichid. Solutia obtinuta se aplica pe un burette si se foloseste la curatarea placilor de gresie si faianta sau a suprafetelor emailate sau acrilate.

-          Curatarea obiectelor din argint:

Din bicarboant si apa se face o pasta care se aplica pe o carpa curate si uscata. Cu carpa se freaca obiectele de argint pentru a-si recapata luciul si culoarea.

Un Paște fericit!

Domnita, o moldoveanca frumoasa si desteapta, m-a invatat o perioada limba romana. Cu gramatica a fost floare la ureche, dar s-a straduit din rasputeri sa ma faca sa invat si sa retin comentariile textelor din manuale. Se vedea ca nu am nici un pic de talent si nici cuvinte suficiente pentru a realize o lucrare convingatoare.

Domnita stia ca voi urma o scoala tehnica si ca nu voi dezvolta grauntele (ca doar atat era) partii mele literare si artistice. A acceptat aceasta  (ce putea face ?) si m-a rugat din tot sufletul, privindu-ma direct in ochi, cu un ton pe care mi-l remaintesc si acum: “Cristina, sa nu scrii niciodata ca un inginer!”. Mi-a spus ca trebuie sa retin cum se folosesc semnele de punctuatie, care sunt substantive proprii si care comune, frazele sa aiba sens si neparat un verb si toate celelalte amanunte pe care un om cu specializare tehnica le ignora.

O imbratisez pe Domnita, in gandurile mele, si o asigur ca ma straduiesc sa ii urmez sfatul intotdeauna.

Aceasta introducere am facut-o pentru a intelege de ce atunci cand aud la radio reclama care incepe cu: “Paște in Bucovina!” raspund pe loc in gandul meu: “ Multumesc, dar eu mananc salata spalata!”.

Din dex (editia online din 1998) extrag urmatoarele:

PÁȘTI s. m. 1. Sărbătoare religioasă celebrată de creștini în amintirea învierii lui Hristos, iar de evrei în amintirea ieșirii lor din Egipt, sub conducerea lui Moise. ◊ Expr. Nu e în toate zilele Paști sau o dată pe an e Paști = nu se petrec în fiecare zi evenimente deosebite.Din an în Paști sau din joi în Paști, din Paști în Crăciun = foarte rar, la intervale mari de timp. La Paștile cailor (sau calului) = niciodată. 2.Pâine sfințită, care se împarte la biserică în ziua de Paști (1); pască. [Var.: Páște s. n.] – La t. pascha, -ae. 

Si:

“PAȘTE¹, pasc, vb. III. 1. Intranz. și tranz. (Despre vite; la pers. 3). A se hrăni rupând cu gura iarbă, plante etc. ♦ Tranz. Fig. A întreține, a cultiva, a dezvolta stări sufletești etc. 2. Tranz. (Despre oameni) A păzi animalele care pasc (1), a duce la pășune; a păstori, a pășuna. ◊  Lat. pascere.

Iata, Domnita, te fac mandra de mine, si iti spun ca retin faptul ca cel mai usor  poti face o diferentiere intre omonime, in cazul acesta verb si substantiv, adaugandu-i subtantivului un articol.

Un alt mod de diferentiere este litera mare a subtantivului propiu “Páști/ Páște”, dar cum intr-un text ascultat nu se poate face aceasta diferenta, ramane doar articularea substantivului:

“Un Paște fericit in Bucovina, domnilor!”

Iar ca sa folosim si verbul perechii de omonime, dar spaland salata intotdeauna, va propun legumele verzi.

Legumele verzi contin zeaxantina si luteina, care sunt molecule de carotenoizi ce se concentreaza in retina, sustinand sanatatea ochilor si protejandu-i impotriva formarii cataractei.

Quercitina, bioflavonoid din frunzlee verzi ale legumelor, este un compus ce blocheaza substantele implicate in dezvoltarea alergiilor mult mai precoce decat actiunea antihistaminicelor clasice. Quercitina impiedica pur si simplu eliberarea elementelor inflamatorii si alergene, in timp ce anumite medicamente nu fac decat sa blocheze  aceste elemente cand ajung in zonele lor de actiune.

Legumele sunt surse de minerale (calciu, fier, potasiu, magneziu), sursa de vitamine (B complex, C, E, K)

Legumele sunt o sursa bogata in fibre, ajutand digestia.

Sunt o sursa bogata in acid folic, reducand riscul bolilor cardiovasculare si imbunatatind memoria.  Acidul folic contribuie la formarea serotoninei.