Urzicele, urzicele, pentru fete frumusele!

 Inspir si simt mirosul mancarii de urzici asa cum o pregatea bunica. Trebaluia prin bucatarie (castroane cu urzici spalate, linguri, cratiti si capace, sacul din carpa cu malai, usturoiul curatat, apa curgand in chiuveta). Deschidea usa bucatariei si ne striga:  “Urzicele, urzicele, pentru fete frumusele!”. Lasam balta orice joaca si porneam in graba sa gustam minunatia pe care o pregatise: urzici cu mamaliguta.

         

Nu am intrebat-o niciodata reteta. Nici nu mi-ar fi folosit. Stiam cu tot sufletul ca bunica va fi vesnic langa noi ca sa ne pregateasca acest deliciu.

Urizicile sunt pline de vitamine (A, complex de vitamine B, C, K), minerale (magneziu, calciu, fier, potasiu, siliciu), amino acizi si proteine.

Urzica este benefica in:

- Tratarea anemiei,

- Prevenirea si vindecarea exemelor,

- Echilibrarea coninutului de zahar din sange,

- Reducerea simptomelor reumatice,

-   Ameliorarea bronsitelor si astmului prin fluidizarea secretiilor bronhice si prin favorizarea eliminarii lor,

- Tratarea gingivitei,

- Ameliorarea simptomelor infectiilor tractului urinar fiind un diuretic natural,

- Combaterea starilor inflamatorii ale mucoasei tubului digestiv,

- Vindecarea muscaturilor de insecte prin regenerarea tesuturilor si cicatrizarea ranilor,

- Combaterea matretii.

Ceaiul de urzica este simplu de preparat.

Se pot folosi frunzele si tulpinile de urzica pentru prepararea ceiului. Acestea se pun in apa rece si se lasa pe foc pana apa ajunge la fierbere.

Radacinile de urzica se lasa peste noapte in apa rece, iar dimineata se fierb ca si ceaiul din frunze.

Daca intepaturile frunzelor de urzica va deranjeaza si nu le puteti pregati pentru ceai, puteti incerca si tinctura de urzica.

Pana atunci, doar un ceai din urzici proaspete

:

Sfantul Valentin

Liana, una dintre prietenele mele, mi-a povestit ca multi ani de zile, cam pana anul trecut in februarie,  o lua cu lesin de la ficat si cu ameteala de la colecist de cate ori auzea de aceasta sarbatoare: Ziua Indragostitilor. Nu i-a gasit rostul (in afara de cel comercial dorinta disperata de a cumpara trandafiri, inimioare si ursuleti / ciocolata / tricouri / orice cu inimioare), nu i-a identificat mesajul real (toata lumea daruieste trandafiri sau ofteaza cu regret dupa trandafirii altora), si mai mult: nu a gasit in inima ei un imbold de a iubi mai mult sau mai intens fix pe 14 februarie

De anul trecut a inceput insa sa simta altfel. Ce i-a schimbat atitudinea fata de ziua de 14 februarie?

Simplul fapt de a identifica ceea ce reprezinta Sfantul Valentin si de a intelege mesajul trimis de el.

Sfantul Valentin, comemorat pe 14 februarie de catolici si pe 30 iulie de catre ortodocsi, s-a nascut in anul 175 in regiune Umbria din Italia. Se spune preotul ca daruia tinerilor indragostiti flori din gradina lui si ii cununa religios pe cei care ii cereau acest lucru, ceea ce era impotriva poruncilor imparatului roman Claudius II.

In Evul Mediu se spunea ca incepand cu 14 februarie pasarile incep sa isi construiasca cuiburile, simtind venirea primaverii, astfel ca sarbatoarea Sfantului Valentin este inceputul  redesteptarii  la viata a naturii.

Prietena mea a vazut atunci pe dupa padurea de ursuleti si inimioare, pe dupa galetile cu trandafiri. A vazut lumina si puterea unui preot ce a reusit sa realizeze, cu gesture mici si indraznete, lucruri profunde: sa aduca zambet si bucurie pe chipul tinerilor, aprobandu-le iubirea prin daruirea de flori; sa aduca multumire  si pace in sufletele celor care doreau sa se cunune religios. Un preot care prin ceea ce putea realize cu simpla lui prezenta si credinta a adus altora multumire.

Are dreptate! Chiar daca astazi, 14 februarie, confirmam iubirea noastra celor de care suntem indragostiti, nu este deloc gresit. Este doar un moment din viata noastra impreun. Unul pe care il facem sa fie maret printr-un lucru simplu.

Pauza de cafea

Ma trezesc si ma dau jos din pat cu ochii aproape inchisi. Primul drum: bucatarie. Fara sa ma lovesc de pereti si fara sa ma impiedic de dulapuri nimeresc perfect butunul filtrului de cafea: ON. Rasuflu usurata. Am rezolvat ceea ce era mai important, ziua poate incepe.

Asa ca luati-va cafeluta alaturi si pe indelete sa citim impreuna articolul.

Ador cafeaua, imi place mirosul de espresso-proaspat-gata-de-munca si spuma colorata de capucino-acum-te –poti-relaxa.

Simt mirosul de cafea buna de la distanta si ignor intepata mirosul de cafea gresit pregatita. Un coleg, bulgar de origine, mi-a spus ca o vorba bulgareasca din batrani spune intelept ca: “gustul cafelei depinde de persoana pentru care ai preparat-o”. Partial in gluma, partial serios spun mereu ca imi aleg cafeaua doar daca mi se potriveste, altfel inseamna ca nu este pregatita pentru mine.

Cafeina este componentul natural al cafelei, ciocolatei si ceaiului si este sintetizata pentru cola si baututri energizante. Ea este un ingredient al pastilelor dedicate dietelor, al pastilelor pentru indepartarea durerii si se pare ca ajuta la lupta impotriva maladiilor Parkinson si Alzheimer.

Desigur ceea ce este prea mult strica, asa ca o doza maxima de 100 mg de cafeina pe zi este maximul recomandat adolescentilor, iar adultii ar trebui sa reduca cafeina daca au ajuns la un consum zilnic de 400 mg.

Cum putem sti cata cafeina consumam zinic? Iata cateva informatii:

Cafea la ibric	250 ml	90-170 mg
Cafea instant	250 ml	27-173 mg
Red Bull	250 ml	80 mg
Montain Dew	330 ml	55 mg
Espresso	30 ml	40-70 mg
Cola	250 ml	30-60 mg
Ceai negru	250 ml	14-60 mg
Ceai verde	250 ml	24-40 mg
Ciocolata neagra	120 ml	20 mg
Ciocolata cu lapte	120 ml	6 mg
Espresso decofeinizat	30 ml	2-12 mg
Cafea fara cafeina la ibric si cafea instant fara cafeina	250 ml	2-12 mg
Ceai negru fara cafeina	250 ml	0-12 mg
Ciocolata alba	120 ml	0 mg

Gata cafeluta? In regula! Sa ne intoarcem al treburile noastre.

Tare ca fierul?

Dieta noastra este variata si cu siguranta contine alimente bogate in fier.

Considerati totusi  alimentele cu continut de fier corespunzator dozei zilnice necesare organismului uman. Femeile au nevoie de ceva mai mult aport de fier ( 10-18mg/zi) fata de barbati (8-11 mg/zi).

Iata cateva alimente cu continut ridicat de fier:

-          un castronel de mancare de soia – 88 mg,

-          2 lingurite de melasa – 72 mg ,

-          o  farfurie cu supa de linte – 66 mg,

-          o  portie de salata de spanac – 63 mg,

-          1 lingurita de spirulina – 15 mg,

-          1 lingura de seminte chia  -15 mg,

-          o  portie de salata de ciuperci – 12 mg,

-          100 g tofu – 6 mg.  

                            

Este de retinut faptul ca alimentele bogate in vitamina C cresc gradul de absorbtie al fierului. Deci este bine sa combinam ciupercile cu lamaie, 

rosiile cu salata de spanac,

 sau broccoli cu supa de linte.

Totodata ceaiul negru si verde leaga atomii de fier, scazand astfel cantitatea disponibila organismului. Cafeaua si vinul rosu scad si ele gradul de absorbtie al fierului.

Creierul la super turatie

Alimentele, prin nutrientii continuti, ajuta la buna functionare a creierului. Sa incercam asadar sa mancam periodic:

Afine,

Carne de somon,

Seminte si nuci,

Avocado,

Fasole boabe,

Rodie,

Cereale integrale,

Si sigur: unica, perfecta si delicioasa ciocolata neagra.

Vitamina C

Se pare ca acidul ascorbic (vitamina C) s-a dezvoltat initial in plante cu aproximativ 400 milioane de ani in urma, plantele adaptandu-se la deficient de minerale din apele dulci. Alimentatia teresatra a creat pentru plante si animale un deficit de micronutrienti (iod, selenium, zinc, cupru, fier, mangan). Algele de apa dulce si plantele terestre au optimizat gradual alte tipuri de antioxidanti: vitamina A, Vitamina C, Vitamina E.

Organismul uman nu poate sintetiza vitamina C, iar aceasta capacitate pare ca a disparut de-a lungul evolutiei omului modern.

Vitamina C este esentiala in sinteza colagenului, astfel deficitul acestei vitamine poate produce patare a pielii, sangerari ale mucoaselor. Vitamina C este un puternic antioxidant , creste imunitatea organismului si este un mijloc de protective foarte eficient impotriva unor afectiuni: gripa, afectiuni ale inimii, ateroscleroza, astm.

Doza de vitamina C recomandata este de 75-120 mg / zi si exista surse natural multiple.

Iata cateva plante:

	Continut de vitamina C, mg /100 g
Catina	2500
Macese	2000
Coacaze negre	200
Ardei gras rosu	190
Patrunjel	130
Kiwi, broccoli	90
Coacaze rosii, varza de Brussels	80
Goji	73
Capsuni	60
Portocale	50
Lamai, pepene galben, conopida	40
Usturoi, zmeura, mandarine, spanac, lime, varza	30
Mure, cartofi	20
Afine, rosii, ananas, struguri, caise, pepene rosu, prune, banana, morcovi	10

Sursele animale de vitamina C sunt organele (ficat, limba, creier) cu aproximativ 15 mg / 100 g in stare gatita si laptele proaspat cu 2 - 3 ml vitamina C / 100 g.

Vitamina B

Vi s-a intamplat vreodata sa mancati drojdie proaspata? Din aceea pastrata de mama in frigider pentru cozonac sau pentru o eventual painica.

Ei bine, puteti reincepe sa consumati cate o bucatica de drojdie proaspata pentru a aduce vitamina B in organismul vostru.

Vitaminele B au capacitate de energizare, contribuie la crearea celulelor rosii sanguine si au capacitatea de a spori sanatatea nervilor si concentrarea.

Deficitul vitaminelor B produce efecte similare afectiunilor neuropsihice (anxietate, ameteala, depresie, confuzie, ostilitate, paranoia).

Vitamina B1 - Carentele produc oboseala, pierderea apetitului si a greutatii corporale, boli cardiace si digestive, dar toate sunt reversibile prin administrarea de vitamina B1. 

In stare naturala se mai gaseste in cereale, drojdie, portocale, plamini si ficat de vita, cartof copt, mazare, faina de secara.

Vitamina B2 – are rol in oxireducerea celulara, in procesul de fixare a fierului in hemoglobina, in sinteza proteinelor. Ajuta la integritatea pielii, parului, unghiilor, in acuitatea vederii. Necesara in actiunile ce suprasolicita organismul (dezvoltare fizica, sarcina, alaptare).

Reduce migrenele si durerile de cap.

Surse alimentare de vitamina B2 sunt: painea vitaminizata, lapte sau produse lactate, hrisca si ovaz, ficat de vita, carne de porc, oua.

Vitamina B3 - ajuta la cresterea energiei, repara ADN-ul, este esentiala in functionarea normala a sistemului digestive a sistemului nervos, mentinerii integritatii tegumentelor si mucoaselor, precum si sintezei normale a unor hormoni. Se recomanda suplimente pentru reducerea depresieie.  

Are un efect calmant al migrenelor, imbunatateste circulatia sangvina, scade tensiunea arteriala, precum si concentratia colesterolului si a trigliceridelor. Amelioreaza durerile ulceroase si combate halena.

Vitamina B4 - Favorizeaza absorbtia fierului, impreuna cu alte vitamine are rol in biosinteza hemoglobinei si a globulelor rosii si este foarte utila in tratamentul unor anemii.
Lipsa acidului folic este un factor de risc pentru unele malformatii congenitale.

Vitamina B5 - grabeste vindecarea ranilor, in doze mari reduce nivelele colesterolului LDL

Carenta determina tulburari neurologice  si tulburari digestive. Favorizeaza mentinerea structurii si functiei normale a pielii si stimuleaza pozitiv cresterea si pigmentarea parului. Este indispensabila functionarii normale a glandelor suprarenale.

Vitamina B6 - necesar apentru neurotransmitatori, precum serotonina, buna in simptomele postmenstruale.

Are un rol foarte important in buna functionare a sistemului nervos si imunitar lipsa ei la copii duce la convulsii, iar la adult la astenie, nervozitate,insomnii, pierderea in greutate, tulburari neurologice, glosita, depresii, anemie, irascibilitate. 

Vitamina B6 - poate fi gasita in urmatoarele surse naturale: peste, galbenus de ou, alune nesarate, banane, avocado, cereale, legume si fructe proaspete si uscate - spanac, varza, mere, struguri. 

Vitamina B7 - in doze marite impreuna cu cromul imbunatateste controlul zaharului din sange

Este componenta a unor enzime care contribuie la metabolismul proteinelor, glucidelor si lipidelor. Amelioreaza durerile musculare consecutive oboselii si contribuie la mentinerea integritatii pielii. Impiedica incaruntirea si caderea parului, fiind utilizata cu rezultate bune si prevenirea alopeciei (cheliei). Sportivii necesita cantitati mari din aceasta vitamina.

Vitamina B8 -  necesara pentru functionarea normala a creierului si a memoriei

Se recomanda in dermatoze si starile de oboseala. Contribuie la eliminarea substantelor toxice si a metabolitilor inutili acumulati in organism. Lipsa ei duce la perturbarea activitatii cerebrale si la scaderea capacitatii de memorare.

Vitamina B8 este sintetizata si in organism, dar in cantitati insuficiente.

Vitamina B9 - scade riscul de boli de inima si defecte la nastere. Carenta duce la anemii, tulburari nervoase, iritabilitate, scaderea memoriei. Are efect antialergic. Vitamina B9 favorizeaza cresterea parului si previne aterosceloza. Are si un efect calmant puternic.
Surse alimentare naturale sunt: drojdia de bere, ficatul de vitel, varza alba si de Bruxell, sfecla, bananele, citricele si sucurile obtinute din acestea.

Vitamina B10 - Contribuie la metabolismul fierului si la formarea globuleor rosii. Lipsa vitaminei B10 duce la incaruntirea si aparitia eczemelor.

Vitamina B12 – imbunatateste memoria, stimuleaza energia.

Are un rol important in sinteza proteinelor, in metabolismul glucidelor si acizilor grasi, precum si in formarea globulelor rosii. Contribuie la dezvoltarea fizica, la cresterea poftei de mancare si a greutatii corporale. Vitamina B12 isi aduce aportul si la mentinerea functionarii normale a sistemului nervos, amelioreaza irascibilitatea si contribuie la imbunatatirea capacitatii de concentrare, de memorare si de pastrare a echilibrului psihic

 Se gaseste in ficat si in preparatele din ficat.

Vitamina B15 - are efect detoxifiant si de refacere a respiratiei celulare.
Se utilizeaza in afectiunile cardiovasculare, dermatologice, hematologice, in alcoolism si in medicina sportiva. Reface valoarea normala a tensiunii arteriale si amelioreaza astmul bronsic.
Se extrage din germenii si tarata de orez si din semintele de cais precum si din drojdia de bere.

Vegetalele crucifere au un inalt continut de complex B. Alte alimente bogate in vitamine B includ polenul, drojdia de bere, ardeii grasi, ciupercile, dovleceii, frunzele de ridichii si gulii, si alte verdeturi. Cerealele integrale, leguminoasele si nucile sunt bogate in tiamina si alte vitamine B. De aceea sursa lor cea mai buna sunt alimentele integrale, naturale, nepocesate.